1. Esente , arome , parfumuri

I. Parfumuri

Parfumurile pot fi grupate în diferite familii olfactice, pe teme sau acorduri, ale acestor parfumiri.

- Florare : Parfumuri care sunt dominate de esența unei sau mai multor flori. Când se utilizează o singură floare parfumurile se numesc solifore .

- Chypre : Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, mușchi de stejar, patchiouli, și labdanum. Această familie de parfumuri și-a căpătat denumirea de la parfumul cu același nume creat de François Coty.

- Aldehidice : Parfumuri care incorporează o familie de substanțe chimice cunoscute sub numele de aldehide.Caracteristica parfumurilor aldehidice o constituie nota lor "picantă" produsă de substanțe ca Aldehida C12 MNA.

- Fougère : Parfumuri cu o bază de lavandă, cumarin și mușchi de stejar. Această familie este numită după parfumul Fougère Royale produs de Houbigant, primul care a utilizat această bază.

- Piele : O familie de parfumuri care combină esențe de miere, tutun, lemn, și gudron de lemn, cu un miros care se aseamănă cu cel de piele.

- Lemnoase : Parfumuri în care domină esențele lemnoase, în mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul său de camfor este utilizat frecvent în aceste parfumuri.

- Orientale (ambru) : O clasă răspândită de parfumuri combină esența de vanilie sau alte esențe de natură animală cu esențe florale sau lemnoase. Parfumul mai poate conține uleiuri de camfor și rășini.

- Citrice : O familie veche de parfumuri care, până de curând, consta în special din ape de colonie "răcoritoare" datorită tenacității reduse a esențelor citrice. Producerea de noi compuși aromatici a permis crearea unor parfumuri care utilizează cu precădere esențe citrice.

Cuvântul parfum, folosit în zilele noastre, provine din limba latina "per fumus" și înseamnă "prin fum". Parfumeria, sau arta preparării parfumurilor, a luat naștere în Mesopotamia antică și Egipt, și a fost rafinat în continuare de Romani și Perși.

Arta fabricării parfumurilor a devenit cunoscută în Europa de Vest înca din 1221. În est, maghiarii au produs în 1370 un parfum din uleiuri parfumate, amestecate într-o soluție de alcool.

 

<>     Parfumurile sunt compuse din amestecuri de esente naturale sau sintetice, diluate in alcool etilic de 90˚.

<> Ele  sunt utilizate in cele mai diferite domernii:

<>                       Cosmetica

<>                       Industria sapunurilor

<>                   Parfumarea incaperilor

<>                       Industria alimentara

    În funcţie de cantitatea de ulei aromat conţinut distingem:

~  Parfumul reprezintă cea mai concentrată formă (şi, evident, cea mai scumpă). Conţine 20-50% ulei. Parfumul dă cea mai rezistentă aromă în timp şi poate conţine sute de ingrediente.

~  Apa de parfum e un parfum alcoolic, conţine 10-15% ulei.

~  Apa de colonie (de toaletă) este o formă slabă de parfum, conţine 3-8% ulei, combinat cu apă şi alcool. Concentraţia mică de ulei aromat este ideală pentru impresiile subtile.

~  Crema de parfum este un amestec ce nu conţine alcool, dar conţine uleiuri. Ea face pielea mătăsoasă şi aromată. Este ideal de a o folosi în timpul iernii.

~ Spray-ul natural nu conţine aerosoli. Prin pulverizare împrăştie aroma parfumului.

II. Esente

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble , cicluri aromatice , grupe functionale de tip :

- alcool

- aldehida

- cetona

- eter

- ester

- heteroatomi

      Esentele sunt substante lichide, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici (hidrocarburi, eteri si alcooli).

      Se extrag prin antrenarea cu vapori, macerarea la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor. 

III. Arome

<>      O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine aflate la suprafata limbii.

<>   Aromele sunt moleculele care determina senzatia de gust.

<>     Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie.

<>     Astazi folosim atat arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator).

Gustul dulce

<>     Este dat de molecule care au grupari hidroxil in gruparea lor – OH (acool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza.

<>     Zaharoza si aspartanul sunt arome artificiale cu structuri mai complicate.

Gustul acru

<>   Este dat in special de existenta in cavitatea bucala a ionilor H₃O⁺, proveniti din ionizarea acizilor.

Gustul amar

<>    Este dat de compusi organici numiti alcaloizi.

<>    Alcoloizi sunt compusi din cel putin un ciclu de atomi de carbon si din atomi de azot.

     Multi dintre alcaloizi sunt otravitori.

Gustul iute si aromat

<>      E specific pentru condimente si apare in urma excitarii stimulilor dureri. 
<>    Gustul piperat este determinat de interactia unui alcaloid numit piperida cu reptorii dureri.

<>    Gustul iute se explica prin existenta in compozitia ardeilor iuti a capsaicinei.

     Gustul proaspat si rece

 <>     Este atribuit mentei si se explica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la suprafata limbii.

Sursa : http://www.didactic.ro | wikipedia