6. Coloranti

~ Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hârtie, etc.), rezista in timp la lumina, spălare, frecare. Culoarea substanţelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaţii ale luminii, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi de absorbţie in spectrul vizibil.
~ Poziţia benzilor de absorbţie ale fiecărui cromofor este influenţata de existenta in molecula a altor cromofori, nuanţa culorii unei substanţe colorate depinzând de întreaga structura chimica a substanţei.

~ Cele mai importante grupe cromofore sunt:

a) grupa nitrozo -N=O
b)grupa nitro -NO2
c)grupa azo -N=N-
d)grupa cetonica -C=O
e)dubla legătura >C=C<
Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi
cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanţa sa devină si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lângă cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
~ Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino -NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaţii ei alchilati)
Grupele auxocrome, pe lângă faptul ca imprima substanţei proprietatea de a colora, produc o închidere si o intensificare a culorii.

~ Clasificarea coloranţilor

Coloranţii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare:
structura lor chimica si după proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre).
După structura lor chimica se deosebesc următoarele clase de coloranţi:
a)coloranţi azoici---conţin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt coloranţii cei mai raspanditi si cei mai uşor de preparat
b)coloranţi antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c)coloranţi trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d)coloranţi indantrenici
e)coloranţi de indigo
f)coloranţi de sulf
După proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc următoarele tipuri de coloranţi:
a)coloranţi bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino –NH2 libere, pe care le conţin in molecula lor.
~ ei vopsesc fibrele proteice(lâna si mătase) in soluţie neutra, fixarea lor pe fibra făcându-se prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora
~ pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordanţi(tanin)
~ cei mai importanţi coloranţi bazici sunt coloranţii azoici, trifenil-metanici, etc.
b)coloranţi acizi---au in molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH sau carboxil –COOH libere, care le dau proprietati acide

Sursa : http://www.referate.unica.ro

5. Fibre naturale , artificiale si sintetice

  ~        Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte.  Daca pâna la începutul acestui secol necesitatile de îmbracaminte erau satisfacute în totalitate de produsele naturale, la sfârsitul secolului, 70% din aceste necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice. O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat în ultimi 40 de ani într-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Acest fibre sunt rodul dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei: chimia polimerilor. Sintetizarea lor a fost posibila doar atunci când cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fiabil: sa fie filiform (adica fara ramificari sau reticuli ai catenelor); sa aiba o masa moleculara potrivita, sa poata fi orientat si cristalizat; sa fie solubil în solventi sau sa se topeasca fara descompunere.

   ~      Tesaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si porozitate fina. Ele retin particulele suspensiei atat prin efectul de cermare cat si prin absorbtie. Au rezistenta mecanica redusa si se colmateaza usor. Sunt folosite ca suprafete filtrante intinse pe rame sau pe un  support original si exceptional, in forma de pungi. Felul tesaturii, porozotatea, grosimea tesaturii, natura materialului tratarea ulterioara dau panzelor filtrate o mare varietate si adaptabilitate la conditiile de filtrare.

   ~       Procedeu de tratare cu polimeri prevede fixarea fibrelor în tesatura, cu ajutorul unor punti microscopice de masa plastica, unele de altele, pentru a le împiedica sa se deplaseze si sa se încâlceasca. Astfel desi nu se modifica structura solzoasa a fibrelor, aceste sunt împiedicate sa se miste una în raport cu cealalta. Avantajele sunt multiple: procedeu nu necesita tratarea prealabila a fibrei, structura si calitatile aceste fiind pastrate intacte, iar tratarea se aplica tesaturii sau chiar confectiilor finite, prin simpla înmuiere într-o solutie sau emulsie de polimeri. Pâna în prezent au fost testate mai multe tipuri de polimeri pentru aceasta operatie. Cei mai indicati sunt cei care contin grupari ce permit formarea de legaturi chimice între lanturile moleculare, constituind, dupa aplicare, punti de rasina insolubila, dar moale si elastica, fapt ce elimina pericolul ca stofa sa devina rigida.

Fibrele textile se impart in mai multe grupe :

   ~  Fibre naturale    

 ~  Fibre artificiale

  ~  Fibre sintetice

Fibrele naturale se impart in doua mari categorii :

·         Fibre proteice naturale

·         Fibre celulozice naturale 

Fibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali sunt :  viscoza, acetat, triacetat, matase cuproamoniacala.  Pentru elasticitate se adauga fibre elastomere (lycra etc.), care au o mare capacitate de alungire (se pot lungi de cinci-sase ori sub actiunea unei forte de intindere) si de revenire rapida la lungimea initiala

           Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii :

·                     Fibre artificiale din celuloza regenerata ;

·                     Fibre artificiale din celuloza modificata chimic .

Fibrele sintetice sunt o ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat în ultimi 40 de ani într-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Aceste fibre sunt rodul dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei: chimia polimerilor. Sintetizarea lor a fost posibila doar atunci când cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fiabil: sa fie filiform (adica fara ramificari sau reticuli ai catenelor); sa aiba o masa moleculara potrivita, sa poata fi orientat si cristalizat; sa fie solubil în solventi sau sa se topeasca fara descompunere.

Sursa : http://www.referate.k5.ro

4. Medicamente

Un medicament este o substanta sau un compus administrat omului ca tratament impotriva unei boli, pentru a preveni o imbolnavire sau pentru a stabili un diagnostic.
Chimistul si medicul elvetian Paracelsus(1493-1514), in secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul dupa care fiecarei boli ii corespunde un medicament specific. Trebuie deci cautat medicamentul in functie de maladia pe care dorim sa o tratam. Astazi, cercetarea in domeniul medicamentelor revine, inainte de toate, chimistilor. Acestia lucreaza in stransa colaborare cu medicii si farmacistii. Impreuna, ei ajuta la progresul farmacologiei, stiinta medicamentelor. 
~  Principul activ al unui medicament
    Pentru a usura anumite suferinte, s-au folosit mai intai plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau alifii. In trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de musetel, o planta ale carei flori purpurii, galbene sau albe seamana cu degetele de unei manusi. Astazi, nu se mai folosesc plantele in acest mod. Chimistul sa extraga din plante substanta pura care actioneaza asupra maladiei respective: e ceea ce constituie principiul activ al unui medicament.
   Astfel, principiul activ al degetelului, numit “digitalina”, este astazi folosit pentru tratarea bolilor cardiace. Tot astfel, febra provocata de malarie se trata in trecut cu scoarta unui copac tropical, arborele de chinina: astazi folosim principiul sau activ, chinina. Principiul activ are avantajul ca isi pastreaza mereu aceleasi proprietati, in timp ce proprietatile plantelor variaza in functie de anotimp. 

Principiul activ poate fi utilizat si introdus in organism sub diferite forme: pilule, capsule, comprimate, produse injectabile. 
~ Medicamente sintetice
Chimia este mai eficace decat scoarta arborelui de chinina. Dar, pentru cercetatori, aceasta imbunatatire a efectului nu este suficienta. Pentru a intari actiunea chininei si a-i elimina efectele secundare, adica efectele sale nedorite asupra altor parti ale organismului, chimistii modifica molecula de chinina.
Pentru aceasta, ei urmaresc mai intai drumul medicamentului in organismul uman, observa efectul acestuia asupra diferitelor organe, si apoi modul in care organismul prelucreaza respectiv medicamentul.
Aceste observatii le dau posibilitatea sa “redeseneze” molecula, pentru a crea una noua. In acest fel au fost puse la punct antibiotice din ce in ce mai eficace. Aceste medicamente au proprietatea de a bloca inmultirea bacteriilor care sunt la originea maladiilor. Pentru a gasii antibioticul care va actiona asupra unei anumite bacterii, se face o antibiograma. Bacteriile care se banuiesc a fi responsabile de infectia pe care vrem sa o tratam sunt puse intr-un mediu hranitor, unde se pot dezvolta. Pe suprafata acestui mediu se picura apoi diferite antibiotice.
Bacteriile nu se mai inmultesc in contact cu antibioticul la care sunt sensibile. 
~ Crearea unui medicament
Intre momentul in care un medicament este creat in laborator si cel in care este introdus in farmacii, pot trece foarte multi ani. Dupa ce sunt stabilite caracteristicile fizice si chimice ale noii molecule, incep testarile. Daca medicamentul este, de exemplu, menit sa actioneze asupra ficatului, el este introdus intr-o cultura de celule ale ficatului. Apoi este introdus intr-un ficat de origine animala. Daca rezultatele sunt incurajatoare, incep testarile pe animale.
Cercetatorii evalueaza atunci eficacitatea noului produs, modul in care se raspandeste in organismul viu, efectele sale secundare. Daca rezultatele sunt satisfacatoare, se incep testarile pe oameni, sub un strict control medical. Dupa numeroase teste, care pot dura mai multi ani, medicamentul primeste sau nu autorizatia de a fi scos pe piata.
~ Antibioticele
Antibioticele sunt medicamente care impiedica dezvoltarea bacteriilor sau le distrug. Antibioticele se mai folosesc in tratarea bolilor infectioase cum sunt : gripa, tuberculoza.
In functie de structura moleculei lor, antibioticele ataca bacteriile in mod diferit.
O bacterie este formata dintr-un nucleu si o citoplasma inchise intr-o membrana exterioara si protejate de un invelis exterior. Un antibiotic cum este penicilina ataca si distruge invelisul exterior al bacteriei. Altele (streptomicina) distrug membrana care inveleste citoplasma, iar altele (tetraciclina) actioneaza direct asupra nucleului

Sursa : http://www.referatele.com

3. Vitamine

Vitaminele, in orice compus organic sunt necesare organismului nostru pentru metabolism, pentru a proteja sanatatea si pentru buna crestere la copii. Vitaminele, de asemenea, stau la baza formarii hormonilor, globulelor rosii si albe, chimicalelor necesare sistemului nervos si materialului genetic. Varioasele tipuri de vitamine nu sunt legate din punct de vedere chimic si au efecte diferite. Vitaminele, combinate cu proteinele alcatuiesc enzime active care produc sute de reactii chimice importante in organism. Fara vitamine, multe dintre aceste reactii ar incetinii sau chiar ar inceta. Modurile complicate prin care vitaminele influenteaza corpul sunt departe de a fi stiute in totalitate.

Cele 13 bine-stiute vitamine sunt clasificate datorita abilitatii lor de a fi absorbite de grasimi sau de apa. Vitaminele A, D, E si K sunt consumate impreauna cu mancaruri ce contin grasimi, si deoarece pot fi inmagazinate in grasimiea corpului, acestea nu trebuie consumate in fiecare zi. Vitaminele B si C nu pot fi inmagazinate in organism si de aceea este recomandata consumarea lor zilnica. (cu exceptia unor vitamine de tip B).

Corpul nostru poate fabrica doar vitamina D, toate celelalte trebuie obtinute din mancare. Lipsa vitaminelor cauzeaza o serie de boli ale metabolismului si alte disfunctii. In America, incepand cu 1940, Consiliul National de Cercetare  a Mancarii a publicat retete recomandate pentru vitamine, si alti nutrimenti. Exprimate in miligrame, pentru adulti si copii sanatosi, aceste recomandari sunt folositoare nu numai pentru profesionisti, ci si pentru numarul mare de familii si indivizii care mananca in mod regulat se bazeaza pe mancaruri preparate, multe care acum poarta gramaj nutritional.

O dieta bine echilibrata contine toate vitaminele necesare, si multi oamnei care urmeaza o asemenea dieta pot preveni o eventuala lipsa de vitamine. In spatele acestor trebuinte, suplimentele de vitamine sunt asa-zise “leacuri” pentru mai multe boli, de la simple raceli la cancer; dar, de fapt, corpul uman elimina repede multe dintre preparate inainte sa le absoarba. In plus, vitaminele solubile in grasimi pot stopa efectul altor vitamine si chiar sa cauzeze otravirea cand sunt luate in exces.


Exista mai multe tipuri de vitamine :


1. Vitamina A

Vitamina A afecteaza formarea si intretinerea pielii, membranelor cu mucus, oaselor si dintilor; a vederii si a reproducerii. Insuficienta vitaminei A provoaca o deficienta usoara de a vedea noaptea, alte simtome sunt uscarea pielii, lipsa secretiei de mucus si uscarea ochilor datorita functionarii partiale a glandei lacrimare, o cauza majora a orbirii a copiilor in tarile in curs de dezvlotare. Corpul obtine vitamina A in doua feluri. Un mod este  “fabricarea” acesteia din carotina, o vitamina ce se gaseste in  vegetale precum morcovi, brocolli, spanac si cartofi dulci. Alt mod este acela de a absorbi vitamina A din lapte. Vitamina A se gaseste in lapte, branza, cascaval, unt. Desi o treime dintre copii americani consuma mai putin decat doza recomandata de vitamina A, cantitati suficiente pot fi obtinute mai degraba dintr-o dieta echilibrata decat din suplimente alimentare. Excesul de vitamina A poate intervenii in crestere, la copii, raneste corpusculii sangelui, cauzeaza iritatii, migrene si  greata.

 2.Vitamina B

Cunoscute ca vitamina B complexa, acestea sunt substante solubile in apa si fragile, unele dintre acestea sunt importante pentru metabolism.

ex : B2 , B3 , B6 , B12 


3. Vitamina C

Aceasta bine-cunoscuta vitamina este importanta in formarea colagenului, proteinelor care sprijina structuri musculare si joaca uin rol important in formarea oaselor si a dintilor. Imbunatateste absorbtia fierului din mancaruri de origine vegetala. Doze mari de vitamina C previn racelile si influentele acesteia. Unele experimente arata ca acidul ascorbic previne si formarea nitrosaminelor ( structuri care provoaca tumori la animale, si chiar la oameni ). Desi acidul ascorbic este usor eliminat prin urina, doze mari si indelungate pot produce pietre la rinichi, eliminarea vitaminei B₁₂, si micsorarea cantitatii de calciu din oase. Vitamina C se gaseste in citrice, capsuni, ananas si guava. Surse vegetale suint brocolli conopida, rosii, spanac, piper verde si varza.

4. Vitamina D

Aceasta vitamina este necesara pentru formarea oaselor si pentru inmagazinarea calciului si fosforului in organism. Ea protejeaza dintii si oasele. Vitamina D se gaseste in ou, ficat, ton, si lapte. Lipsa de vitamina D apare doar rar in zona de clima tropicala unde radiatiile solare sunt abundente, dar a fost odata intalnita comuna in randul copiilor din orasele nordice inaintea folosirii laptelui cu vitamina D. Aceste malformatii sunt caracterizate prin deformatii ale cutiei toracice si a craniului datorita neputintei corpului sa absoarba calciu si fosfor. Deoarece vitamina D e solubila in grasime, consumarea acesteia excesiv poate provoca otravirea, letargie si pierderea poftei de mancare.

5. Vitamina E 

Rolul vitaminei E in corpul uman nu este clar stabilita, dar se stie ca este un nutriment essential pentru mai mult de 20 de specii de vertebrate. Vitamina E are un anumit rol in formarea globulelor rosii si a muschilor si a altor tesuturi si in prevenirea oxidarea vitaminii A si a grasimilor. Ea se gaseste in uleiuri vegetale, ficat, si legume. Desi stocata in organism, vitamina E, consumata in doze mari nu pare sa aiba efecte toxice puternice.

  

6. Vitamina K

Aceasta vitamina este necesara in primul rand pentru coagularea sangelui. Cea mai bogata sursa de vitamina K sunt ficatul, care este folosit pentru a pregati preparate din aceasta vitamina.

Vitamina PP (nicotinamida sau factorul antipelagros). Vitamina PP din punct de vedere chimic este amida acidului nicotinic (nicotinamida).

Are un rol esenţial în procesele de oxidări celulare. Carenţa în această vitamină produce pelagra ( de la lat. „pellis” = piele şi „aegra” = bolnavă ). Simptomele caracteristice ale acestei boli sunt erupţii cutanate caracteristice, precedate de tulburări funcţionale: astenie, indigestie, diaree, tulburări psihice (demenţă); pelagra este răspândită acolo unde populaţia se hrăneşte cu mălai alterat; 50-500 mg de vitamina PP face sa dispară fenomenele şi leziunile caracteristice pelagrei în câteva zile.

Produsele alimentare cele mai bogate în vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale animalelor (ficatul, rinichii).

  Sursa : www.referat.ro

2. Droguri

~  Drogul e o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea).

~  Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetală şi sunt cunoscute din antichitate : opium (extras din mac – Papaver somniferum), haşiş, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibină etc. Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisinteză sau direct prin sinteză s-a ajuns la produşi noi, mult mai activi, care la început au avut un efect benefic în anestezie şi dezvoltarea rapidă a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun început sintetizate în laborator (cum ar fi LSD-ul)

~  Este unul din alcaloizii extrasi din frunzele de coca.Este un anestezic local si stimulent.
Cocaina se prezinta sub forma unei pudre cristaline , pufoase , de culoare alba.Se inhalea-za nazal , se prizeaza si se injecteaza intravenos.
-principalele efecte ale consumului de cocaina : inhibarea emotionala , stari de nervozita-te , mucoasa nazala sangeranda (cu diverse leziuni) , secretii nazala permanente , pierde-rea apetitului si a greutatii.

~  In Farmacie :

-Drogul reprezinta materie prima de origine vegetala , animala sau minerala , care serveste la prepararea anumitor medicamente.

~  In Medicina :

-Drogarea reprezinta administrarea exagerata de medicamente unui bolnav.Drogarea duce la obisnuinta , la necesitatea maririi continua a dozei , fapt care repercusiuni negative asupra organismului(ex:morfinism).
Vedem prin filme cum adolescentii teribilisti trag cateva “tigari” , iar apoi devin adulti responsabili cu familii si pozitii serioase in societate.Este de ajuns sa iei o singura data , pentru a nu mai putea sa te lasi niciodata.
Sau poate foarte greu si cu suferinte fizice si psihice inimaginabile.Pentru ce ? … Pentru cateva ore de visare mincinoasa si perfida , care-si arata ghearele de cate ori nu o intretii cu “marfa” …

Sursa : www.referat.ro